Lucian Tătar: drumul de la eBay la 3RL
De la primele linii încercate pe propria piele, în 2009, până la o tehnică perfecționată timp de un deceniu — povestea artistului rezident TART Tattoo Collective.
Sunt povești care încep cu o ucenicie, un mentor și un plan. A lui Lucian nu este una dintre ele.

Începutul: fără hartă, fără mentor
Prima întâlnire cu un aparat de tatuat a avut loc în 2009. Lucian desena și picta de ani buni și a presupus, firesc, că acul va funcționa după aceeași logică. A încercat linii și umbre pe propria piele și a descoperit imediat că nu are nicio legătură: un ac în piele este cu totul altceva decât un creion pe hârtie.
Au urmat ani de pauze și reveniri. Prin 2012–2013 s-a reapucat serios, cu aparate, tușuri și ace comandate de pe eBay — fără să știe nimic despre tehnici, stiluri sau despre cum se configurează corect un aparat. Primii oameni pe care a lucrat au fost prieteni și cunoștințe, care i-au oferit încrederea și pielea lor. Modelele veneau din revistele de tatuaje găsite la chioșcuri; restul era intuiție de desenator.
A urmat o perioadă lungă, aproape cinci ani, de ON și OFF: câteva zile de tatuat, apoi pauze în care căuta informații pe YouTube și punea întrebări artiștilor din saloane profesioniste. A descoperit târziu că multe dintre răspunsurile primite erau greșite intenționat — o regulă nescrisă a industriei, unde informația nu circulă în afara unei ucenicii oficiale sau a unei relații construite în timp.
Este exact genul de barieră care, la TART, nu există. Motivul pentru care Lucian a susținut în 2023 primul workshop din România dedicat exclusiv tehnicii 3RL whipshading vine direct din perioada aceea.

Chicago: doi ani de restaurant înainte de primul salon
În octombrie 2015, Lucian și Alexandra s-au mutat în Statele Unite. A umblat pe străzile din Chicago cu un portofoliu printat pe foi A4, intrând din studio în studio. Majoritatea l-au refuzat.
A găsit în cele din urmă un salon old school într-un cartier dificil al orașului. După trei zile a renunțat: clientela căuta tatuaje ieftine, execuția era slabă, iar banii nu acopereau chiria. S-a întors la munca de restaurant — un job sigur, care plătea facturile — și a rămas acolo aproape doi ani.
Abia în primăvara lui 2017 a intrat part-time la Royal Flesh Tattoo & Piercing, în Uptown Chicago, ca studio assistant. În timpul liber executa tatuaje mici de tip walk-in, construindu-și încet o bază de clienți. Chicago a devenit, treptat, terenul unde a explorat stiluri diferite și a învățat de la fiecare artist cu care a lucrat. Ultimul salon american a fost West Loop Tattoo Collective, în partea de vest a orașului.

2018: decizia de a renunța la restul
Tehnica dotwork realizată cu acul 3RL l-a atras încă din perioada Chicago. În 2018 a luat o decizie care sună contraintuitiv pentru un artist aflat la început de drum: a renunțat la toate celelalte stiluri ca să perfecționeze unul singur.
Direcția a rămas aceeași de atunci — compoziții Black & Grey realiste, executate la cel mai înalt nivel de detaliu, folosind exclusiv acul liner. Nu este o limitare, ci opusul ei: profunzimea și contrastul se construiesc gradual, prin control, nu prin efect imediat.

Întoarcerea în România
După revenirea în țară, Lucian a lucrat aproape cinci ani la Radical Ink Tattoo București, alături de John Maxx — un artist cu experiență vastă și un reper pentru mulți din domeniu.
Astăzi este artist rezident la TART Tattoo Collective, unde lucrează predominant pe portrete și compoziții narative în Black & Grey, și unde tehnica 3RL whipshading a devenit parte din vocabularul studioului.
Sfatul lui pentru primul tatuaj
Întrebat ce ar spune cuiva care își face primul tatuaj, Lucian nu vorbește despre design sau despre durere. Vorbește despre documentare:
Caută artistul sau studioul cu atenție. Vezi lucrări reale, executate de acea persoană. Sunt mulți artiști buni în București și în România — cercetează fără grabă și nu te lăsa atras de „super oferte”.
Calitatea nu înseamnă ieftin și rapid. Respectă-ți pielea.

Despre industria din România
Standardul de calitate în România este ridicat, iar nivelul tehnic crește de la an la an. Au apărut mulți artiști noi, în special prin cursurile acreditate, dar Lucian nu vede asta ca pe o problemă.
Există loc pentru toți — atâta timp cât artiștii respectă meseria și înțeleg responsabilitatea pe care o au față de oamenii pe care îi marchează cu imagini permanente. Scopul rămâne același: să devii mai bun cu fiecare tatuaj pus în piele.
Lucian Tătar este artist rezident și fondator al TART Tattoo Collective, București. Lucrează predominant în Black & Grey, cu specializare în portret, realism și tehnica 3RL whipshading.
Interviu original realizat de Gruia Dragomir pentru Zile și Nopți, ianuarie 2026. Citește interviul integral →

De ce a apărut Black & Grey? (Realitatea materială)
- Acces limitat la materiale în închisoare: Cerneala pentru tatuaje nu era disponibilă.
- Artiștii improvizau pigment folosind ulei de bebeluș ars sau vaselină (funingine), amestecată cu apă, șampon sau pastă de dinți.
- Rezultatul a fost utilizarea exclusivă a pigmentului negru pentru a crea variație.
- Cerneala era diluată cu apă pentru a crea tonuri de gr.
- Artiștii lucrau cu pigmenți diluați, stratificare și finețe. Această necesitate a forțat un limbaj tonal în locul culorii.
- Inovația single-needle: Artiștii foloseau corzi de chitară, ace de cusut și mașini de tatuat improvizate.
- Acest lucru a dus la lucrări cu linii extrem de fine și umbre graduale subtile.
- Limitările au modelat direct estetica: Au apărut umbre subtile, imagini mai realiste, profunzime emoțională și rădăcini iconografice și narative.
Teme comune includeau:
- Imagini catolice (Fecioara Maria, Iisus, sfinți).
- Portrete memoriale de familie, identitate de gang, lowriders, clovni, trandafiri.
- Viața în închisoare, credință, pierdere, răscumpărare.
Aceste imagini erau personale, emoționale, simbolice și adesea devoționale. Această încărcătură emoțională rămâne o trăsătură definitorie a stilului.
Din închisoare, acest stil de tatuaje a făcut rapid tranziția pe stradă, în saloane de tatuaje profesionale precum Good Time Charlie Tattooland, studioul lui Charlie Cartwright din East Los Angeles.


Aici, doi dintre pionierii tatuajului black & grey, Jack Rudy și Freddy Negrete, au modelat acest stil pentru deceniile următoare. Ei au popularizat, de asemenea, tehnica single needle în mediul profesional al studiourilor de tatuaje.
Această tehnică adusă din penitenciar s-a adaptat la echipamente îmbunătățite precum aparate de tatuat rotative și cu bobine, ace mai bune și pigmenți calitativi, devenind baza a ceea ce numim astăzi Black & Grey Realism.



Expansiunea către realism și influențe din arta clasică (anii 1980–1990)
Pe măsură ce echipamentul s-a îmbunătățit odată cu dezvoltarea aparatelor de tatuat, a tușurilor profesionale și a educației în domeniu (transmisă prin ucenicie, reviste de tatuaj și convenții), artiștii Black & Grey au început să absoarbă influențe noi. Aceștia s-au inspirat din fotografie, clarobscurul renascentist, tehnici clasice de desen, airbrush, graffiti și ilustrație.
Astfel, au început să apară tatuajele moderne de portret realist, shading-ul hiper-realist și tranzițiile tonale foarte fine.


Clarificare importantă: Black & Grey și „practica tribală antică”
Deși multe culturi antice au folosit cerneală neagră (Polinezia, Japonia și triburile indigene din întreaga lume), aceste tradiții sunt în mare parte bazate pe linie, simbolice și orientate pe pattern-uri. Ele nu împărtășesc realismul tonal sau logica de shading a stilului modern Black & Grey.
Chiar și în Europa în perioada aceea, tatuajele aveau în mare parte un aspect tradițional (linii bine definite și groase, culori solide și negru). Astfel, stilul modern de tatuaj Black & Grey nu este antic, ci aparține epocii moderne, fiind localizat și specific cultural.
Recomandare video: Urmăriți o discuție fascinantă despre istoria tatuajelor între pionierul Jack Rudy și The Grime: Urmărește pe YouTube.


